Dominatia mediocritatii si Ultimul Templu

Exista paradis si exista iad. Exista armonia cunoasterii paradisiace si exista lumina luciferica reflectata in privirile inteleptilor. A celor care au ridicat valul lui Isis.
O lume ascunsa, oculta, a inteleptilor sau iluminatilor si o lume banala, obisnuita, a celorlalti.
Iar intre cele doua caste, a celor care au inteles si sunt in armonie cu lumina, fara ca aceasta sa-i striveasca si respectiv a celor care sunt la un nivel de cunoastere de tip paradisiac, exsista, fara granite delimitate, un grup neomogen care a depasit stadiul de ignorant si a prins frinturi de lumina atit de putin incit spiritul s-a tulburat, insa nu suficient pentru a putea dobindii cunoasterea deplina si deci a putea rezista povarei cunoasterii. Acestia sunt mediocrii care conduc lumea.
La inceput inteleptii erau acceptati neconditionat de catre ceilalti, fara intrebari si fara putiinta de a intelege de ce. Era o lege venita firesc din neant si care nu era cercetata si nici discutata. Ceilaltii, neinitiatii, nu aveau instrumentele de intelegere si analiza si nu realizau faptul ca e ceva nefiresc. Legea firii impunea aceasta ordine universala.
Dar apoi s-a intimplat ceva. Cele doua forme de cunoastere : prin cuvinte si prin revelatie au inceput sa faca victime si sa deschida poarta raiului. Sexul a fost cel mai puternic imbold, care a facut sa licareasca ochii oamenilor. Atractia fireasca, placerea actului sexual, constientizarea placerii si a modului de obtinere a acesteia, lupta pentru partenere, viclenia ca instrument de succes si care a aparut odata cu licarirea din ochii deschisi pentru prima data,....sunt elementele care au scos omul din armonia paradisiaca.. Dorinta, pasiunea, teama, ura.....au modelat sufletele pure... Mai cu seama, forta fizica nu mai era suficienta pentru a domina, ci mintea incepea sa conteze. Oamenii mediocrii, care tocmai au deschis ochii, au inceput sa-si ceara drepturile....
Daca inteleptii sunt virtuosi, pentru ca intelepciunea suprema insasi se obtine doar in echilibru, armonie si puritate, iar cei saraci cu duhul sunt in armonie cu ordinea fireasca, fara sa inteleaga si sa doreasca sa cerceteze, mediocrii au inceput sa vada putin si au dobindit astfel dorinta. Dorinta de a supune pe oamenii comuni, dar si de a ajunge la nivelui inteleptilor sau chiar in virful piramidei, a rupt definitiv armonia.
Calfele lui Hiram, supremul intelept, care construia templul conoasterii si al intelepciunii pentru Solomon, reprezentau mediocritatea acelei lumi. Nu au mai avut rabdare sa dobindeasca toata lumina intelepciunii si aceasta dorinta insasi a fost cea care i-a impiedicat sa ajunga la ea, precum Hiram. Mediocrii au insa acum, instrumentele si dorinta perversa. Dar ei nu vor ajunge niciodata la intelepciunea suprema. Si atunci au recreeat lumea.....
Au facut in asa fel incit sa domine. Hiram e mort. Peste tot sunt salcimi si crini rasariti acolo unde a cazut un intelept, insa acest fapt nu mai conteaza acum.
Mediocrii (cred ca) au ocupat locul inteleptilor, le poarta hainele si practica obiceiurile si ritualurile, uzind de toate acestea pentru a domina marea masa a oamenilor comuni. Au ocupat templele marelui Hermes si au rastalmacit sensul religiilor, dindu-le intelesuri noi, iluzorii, practicind ritualul dezgolit de substanta, pentru a domina aceasta lume.
Unde e Cuvintul, unde sunt marii intelepti, unde e armonia si echilibrul acum?
Marii iluminati nu erau acolo in virf, pentru a batjocorii si a umilii. Nici macar pentru a conduce. Erau acolo pentru ordinea universului. Iar omul comun a acceptat acest fapt ca pe ceva firesc.
Mediocrii au distrus totul insa. Sau aparent au distrus. Marea vinzoleala a acestora a creeat starea prezenta a omenirii. Ideologii si sisteme de guvernare politico religioase, femeia ca instrument, forta bruta, justificarea crimei, resursele, banii, nimicnicia oamenilor, izolarea virtutilor in favoarea viciilor, echilibrul precar, iluminismul pervers, armele, razboaiele, cuvintele, comunicarea si vicierea acesteia, sunt elemente prezente in viata noastra acum......
Se va termina vreodata acest spectacol macabru al mediocrilor ? Vor trece unii la nivelul marilor intelepti sau marii intelepti insisi, vor putea oprii spectacolul mediocru al vietii ?
A renascut Hiram ? Sau nu a murit niciodata ? (Ceea ce este adevarat de fapt). Are puterea de a aduce armonia ? Vor renunta mediocrii sa mai ceara ceea ce nu le este destinat ? Sau marii intelepti inteleg faptul ca nu vor disparea mediocrii si vor incerca sa gestioneze discret aceste stari ale omenirii, pentru a reduce cit mai mult ratacirile si pierderile.
Cele doua tendinte, de e revenii la ordinea initiala sau de a accepta dominatia mediocrilor, au dus de fapt si la cele doua forme majore de existenta sociala, din care una recent demonetizata complet datorita esecului prin aplicarea perversa de catre insisi mediocrii : comunismul. (de altfel s-a incercat controlul resurselor prin socialism-comunism si atit). Iar a doua este insusi liberalismul care inseamna a echilibra si consuma fortele sociale intr-un mod liber si dinamic. Acest proces pare a fi singurul ramas in cursa in acest moment. Mediocrii isi fac jocul, se angreneaza in lupte permanente intre ei, in plan social, politic, economic, ideologic, antrenind clase si categorii sociale si diverse resurse.... Uneori e necesara corectia, alteori aceasta se face de la sine. Omul comun, in trecut majoritar, e acum aproape inexistent. Fiecare individ e la un moment dat o calfa vicleana si doritoare de preamarire si contribuie la omorirea lui marelui maestru Hiram.
Iar marii iluminati, marii intelepti au iesit definitiv din teatrul de razboi al acestei lumi mediocre. Au lasat unele temple deschise , insa fara lumina suprema, pentru ca unii mediocrii mai indrazneti sa-si satisfaca pofta de a ajunge acolo si sa se joace cu iluziile inaltarii spirituale, iar alt templu inaccesibil e acum nestiut, nevazut si inchis pentru totdeauna profanilor.
Acesta este templul intelepciunii creeat prin intelepciunea maestrului suprem Hiram, de catre Marele Arhitect al universului, odata pentru totdeauna.
Lumea mediocrilor va exista in continuare. Lupta e a lor si intre ei in perversiunea si ferocitate ei. In nebunia lor uneori indreapta omenirea spre dezastru si atunci trebuie adusi pe drumul bun. Aceasta influenta este insa atit de discreta incit ei -mediocrii- cred ca singuri au ales noul drum. Ca ei sunt singurii stapini ai luminii. Altfel vor intelege ca au ramas aceeasi mediocrii, care l-au ucis pe Hiram.
Iar cunoasterea luciferica este pina la urma doar la nivelul mediocrilor. Marii intelepti, ca si oamenii ignoranti, sunt in armonie deplina cu ordinea fireasca a lumii.