Universul e infinit, insa intr-un mod neliniar. Deplasindu-ne in orice directie, spatiul si timpul dar si alte dimensiuni stiute sau nestiute, sunt deformate astfel incit drumul e fara sfirsit si irepetabil. Astfel infinitul isi pierde sensul practic. Universul nu are colturi ci curbe practic. Insasi perceptia noastra e deformata si tributara materiei, energiei si cunoasterii.
Vidul are o cantitate infinita de energie nediferentiata si nemasurabila. Odata primita informatia (la inceput era cuvintul) apare materia si energia masurabila. Materia este astfel un minus de energie a vidului, necesara pentru diferentiere. Desigur energia continuta in materie este functie de viteza maxima de interactiune in univers a energiilor diferentiate (ex viteza luminii).
Ce a fost inainte si ce va fi dupa ? Cind a inceput si cind s-se va sfirsii ? De fapt nu e un inceput si nu e un sfirsit. Diferentierea nu inseamna un big bang de inceput. Pentru ca ar insemna un sfirsit. De fapt procesul continua iar dimensiunile sunt variabile asa incit incercarea de perceptie esta relativa.
Se extinde universul acum ? Nu. E doar un proces infinit si permanent
Marele Arhitect, valul lui Isis, cunoasterea, nebunia...sau viata obisnuita ....
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
imi place cumva. e straniu si sublim. cunoastere de tip generativ
Trimiteți un comentariu